Capitolul 6 - Nutriție și foamea
Foamea este motivația mișcării în natură.
Dacă nu ar exista foamea, nu ar fi aproape nicio mișcare a mamiferelor și a insectelor. Toate organismele vii au nevoie de nutriție. Plantele trag prin rădăcini substanțe anorganice pe care le transformă în substanțe organice consumate de insecte și mamifere.
Înțelegerea ritmului naturii
Apoi, fiecare intră într-un ciclu al vieții și al morții, ucigând ca să se hrănească sau murind ca să devină hrană și dăruind energia înapoi pământului pentru a renaște și pentru a juca acest joc de la capăt, într-un ciclu infinit. Omul, cu ajutorul rațiunii, are avantajul că se poate detașa din acest lanț și apoi poate privi la ce se întâmplă, realizând o experiență în afara corpului.
Liniștea de a observa cu atenție
Să urmăm regulile unui om rațional și să punem întrebări. Principala întrebare este: de ce să mănânc? Răspuns: pentru că este necesar la supraviețuire. Fără mâncare, în 20-30 de zile organismul cedează și moare, consumându-se singur. Am înțeles mesajul, așa că răspund cu altă întrebare: dacă e necesar să mănânc, atunci cât trebuie să mănânc?
Căutarea drumului spre echilibru
Consultăm un ghid de alimentație și vedem că, pentru un organism uman de atâtea kilograme greutate și atâția centimetri înălțime, avem nevoie de atâtea proteine, atâția carbohidrați și atâtea grăsimi, alături de vitamine și minerale. Scoatem câteva superalimente bogate în tot ce e cerut și care acoperă tot ce scrie în ghidul de alimentație ca necesar și remarcăm că în farfurie rămâne o grămăjoară mică de alimente.
Răbdarea de a accepta schimbarea
Primul gând care o să îți apară în minte o să fie: "Așa și unde e mâncarea?". Că jumătate de farfurie nu o să umple un stomac. Dacă te mai gândești că următoarea masă o să fie a doua zi, începi să te îndoiești de tot și de toate. Așa că reiei ghidul nutrițional și îl mai citești o dată.
Învață să te asculți cu blândețe
Mai faci o verificare și observi un detaliu – atâtea proteine, atâția carbohidrați, atâtea grăsimi în funcție de ce activitate faci, iar calculul ghidului este pentru o activitate medie. Te oprești întrebându-te ce înseamnă activitate medie, dar treci repede peste cu 2-3 enumerări de acțiuni în minte. Ajungi iarăși la problemă – farfuria mai degrabă este goală decât plină. Asta e tot și calculul este corect. Probabil că așa e, dar mai bine terminăm cu prostiile și comandăm o pizza. Ne vom gândi la dilemele astea săptămâna viitoare. Sună cunoscut?
Alegeri raționale
Dragii mei, mâncarea este combustibilul organismului. Cu cât crești calitatea, cu atât merge mai bine. Cu cât depășești cantitatea, cu atât o să meargă mai rău, pentru că e obligat să stocheze ce nu folosește. Iar stocarea înseamnă kilograme în plus. Sunt câteva aspecte importante la alimentație. Primul este pregătirea organismului. Dacă te gândești la mâncare, în corpul tău se fac deja pregătirile pentru recepția mâncării. Cu cât te gândești mai mult timp la mâncare, cu atât o să dezvolți o ingerare mai mare și inutilă.
Ascultă semnalele corpului tău
Cu cât te gândești mai puțin timp la mâncare, cu atât o să dezvolți o ingerare prea mică. Deci nici prea puțin nu e bine și nici prea mult. Un reglator important aici este activitatea fizică pe care omul modern o evită. De fapt, dacă mănânci, ar trebui să desfășori o activitate fizică. Cum funcționează: corpul, în urma activității fizice, îți va cere hrană. Așa, reglajul trece din plan mental în plan necesar solicitat de organism. Al doilea aspect este legat de alegerea rațională și de regula excepție-regulă de care am mai discutat.
Puterea de a schimba ritmul
Aplicarea regulii excepție-regulă presupune să creezi excepții atât de dese până realizezi din excepții o nouă regulă. Noua regulă o vei eroda cu excepții în timp până o să creezi din excepții o nouă regulă. În cazul nostru e bine să menții excepția referitoare la mâncarea nesănătoasă, iar regula să fie alimentația sănătoasă. Adică 8 zile din 10 să mănânci sănătos, cu multe legume, fructe și doar în două zile să îți permiți excese. Probabil că acum ai un raport invers pentru că tot amâni să faci ceva în sensul acesta.
Realitatea
Tot rațional trebuie să alegi și ce să mănânci și cât să mănânci. Foarte probabil nu ai făcut o monitorizare la detaliile alimentare și foarte probabil sunt depuse în anumite zone ale corpului tău straturi peste straturi de grăsime. Asta se realizează în timp, în ani, și reprezintă erodare, încetinire și, într-un final, boli. Dacă organismul tău este bolnav, tu o să te focalizezi pe vindecarea lui. Evoluția ta ca organism va cădea în întuneric până la rezolvarea problemei.
Drumul spre o sănătate adevărată
Iar bolile o să încerci să le rezolvi cu câteva pastile. Desigur, protocoalele medicale își au rolul lor de urgență. Partea mai puțin bună este că modelul actual de sănătate a devenit o industrie uriașă, unde accentul s-a mutat pe profit și pe clienți pe viață, nu pe oameni vindecați. Gândește-te că te duci la medic și îi zici: "Cum mă vindec de boala asta definitiv ca să nu mai am nevoie de rețete?". În mod evident, sistemul nu este proiectat să îți ofere un răspuns rapid care să îl lase fără încasări. În schimb, protocoalele standardizate vor funcționa automat: îți vor stabili seturi complete de analize și un set inițial de pastile pe care îl vor regla ulterior după rezultate, transformând o problemă de stil de viață într-o dependență cronică de medicamente.
Încrederea în puterea ta de regenerare
Nu trebuie să te limitezi la asta. Nu un tratament sau o pastilă te vindecă, ci o schimbare a modului de viață, de nutriție și eliminarea cauzelor care ți-au provocat, de fapt, motivul vizitei la doctor. Poate nu știi, dar orice pastilă face atât bine, cât și rău în organism. Aprobarea lor este pe conceptul: "această pastilă face mai mult bine decât rău". Adevărul este că intri într-un circuit în care strici și repari...
Efort și recompensă
Ce să mănânci, cât să mănânci, de ce să mănânci – nu mai menționez când să mănânci, pentru că e plin internetul de sfaturi. Un om rațional se va observa pe sine. Va nota pe o foaie de câte ori se gândește la mâncare, va analiza ce mănâncă și cât mănâncă. Va stabili reguli ca cele 3 mese pe zi, fără gustări între ele, și va stabili un meniu care să nu îl îngreuneze inutil, ci să îi dea putere. După ce stabilește toate astea, omul rațional o să realizeze că dependența alimentară e legată de foamea de energie, de fapt.
Descoperă izvoarele tale de vitalitate
Nu se gândește la alimentul propriu-zis, ci la gustul său care îi dă energie, satisfacție și substanțe moleșitoare. Nu am cum să neg că mâncatul este o activitate generatoare de energie. Doar că este o generare limitată. Energia umană se completează pe multe canale, iar acesta e un canal destul de limitat. Energia generată este corelată și de așteptare, și de efortul depus în vederea obținerii beneficiului alimentar.
Bucuria succesului clădit prin efort
Exemplu: cumperi o pungă de chipsuri și o mănânci, sau te gândești la o pungă de chipsuri câteva ore, mergi la un magazin aflat la o oră distanță ca să cumperi punga de chipsuri, apoi te întorci și încerci să o savurezi mâncând încet. Realizarea unui plan, a unui obiectiv, efortul depus și încununat cu succes și, desigur, savurarea victoriei. Asta e diferența între să îți gătești mâncarea sau să o comanzi. Să vină de-a gata sau să depui efort ca să o realizezi.
Arta efortului conștient: Cum să-ți reconstruiești vitalitatea și gândirea
Am ales acest subiect pentru că o minte rațională se poate dezvolta ca o minte sănătoasă într-un corp sănătos. Dacă nu ai grijă de corpul tău și mintea va fi afectată. Să revenim la nutriție. Antrenamentul tău de a pune întrebări o să te oblige să ceri informații despre ce conține fiecare produs, despre ce face în organism și cu ce te ajută. Te încurajez să înveți, să aduni informații, să compari informațiile, să compari sursele de informație. E loc destul de îmbunătățire, poți să înveți de oriunde și de la oricine atâta timp cât informația o verifici și e corectă.
Păstrează-ți mintea deschisă și curioasă
Un alt mic truc pentru controlul minții e să te ferești să dai concluzii finale. Foarte răspândită această greșeală. În sine nu e greșit, dar devine greșit. Nu e greșit dacă asta e concluzia la datele primite la un moment dat. Devine greșit după o perioadă de timp când reevaluezi cu noi date adăugate. Totuși, dacă ai stabilit definitiv că așa e, o să respingi datele noi și te vei trezi la un moment dat cu o concluzie eronată care te va influența în luarea deciziilor. Problemele apar când "așa este" l-ai aplicat peste tot și mintea ta e plină de raționamente eronate, parțial sau complet.
Răbdarea de a te cunoaște cu adevărat
Te las pe tine să îți analizezi acțiunile și justificările ce stau la baza acțiunilor tale, pentru că cere răbdare; sunt întrebări ce trebuie găsite, sunt evaluări negative și pozitive. Ne întoarcem la nutriție și la foame. Nutriția este, de fapt, cauza principală a bolilor, în special după o anumită perioadă de timp, ceea ce se traduce prin: după o anumită vârstă. Nu încerc să te sperii, dar nici nu vreau să micșorez impactul. Ai poate peste 40 de ani și deja formulezi în modul: "Păi, în tinerețe aveam altă putere?". Atunci este doar vina ta.
Recâștigă forța și echilibrul interior
Ai reușit să îți pierzi forța și puterea din tinerețe. Din contră, în loc să fii matur, cu ani de experiență care să genereze o forță mai mare și o energie debordantă, tu nici măcar nu poți să zici că mai ai ce aveai în tinerețe. Foarte mare parte din vină o are nutriția greșită ani de zile. Nu te-a interesat ce mănânci, ci doar să fie gustos. Și încă faci același lucru. Îți oferi în continuare răsfăț și recompensă alimentară fără să faci nimic să le meriți. Dacă depuneai efort în realizare puteai spune că le meriți.
Încrederea în puterea ta de transformare
Vestea bună e că ai un organism fabulos și încă poți să îndrepți greșelile. Învață despre nutriție, învață și acoperă golul informațional. Apoi aplică. Puțin câte puțin, etapă după etapă, ca să nu provoci șocuri de adaptare. Dai timp organismului să se schimbe. Înțelege că tu l-ai modificat de-a lungul anilor, așa că nu te aștepta să te transformi în bine peste noapte. Timp, răbdare, perseverență, informații — acesta e amestecul ce trebuie să îl aplici, iar rezultatele vor apărea. Tu, pe de altă parte, o să ai un scop, o să tragi tare și o să suferi să îl îndeplinești.
Ești lumina care modelează viitorul
Dar suferința o să îți dea o mai mare încredere în tine, în ce poți să faci. Cu timpul o să înțelegi că "imposibil" înseamnă că încă nu a fost rezolvat. Încă. Că "netratabil" înseamnă că încă nu a fost găsit leacul. Încă. O să înțelegi că ești lumină și energie și controlezi materia și poți crește, poți deveni mai puternic fizic și psihic.
O mică sistematizare a celor mai importante întrebări:
Cât mănânc – vorbim de cantitate și, indiferent ce mănânci, cantitatea contează. Primul pas e un calcul în grame. Câte grame totale de mâncare la o masă. Calculație brută a gramelor și micșorare treptată a porției pentru realizare obiectiv cantitativ.
Când mănânc – menții calculul de gramaj și organizezi mesele dimineața cât mai devreme, apoi prânzul în jurul orei 12-13, iar cina maxim la ora 19. Așa oferi timp de digestie corpului. Obligatoriu în etapa asta e să elimini orice gustare între mese.
Ritmul natural al corpului tău
O digestie normală durează 6-8 ore, așa că nu ai de ce să îți faci griji despre ce se întâmplă dacă nu ronțăi nimic (excludem persoanele care au anumite boli ce implică o alimentație constantă).
Ce mănânc – aici trebuie să studiezi ce conține fiecare aliment, să începi să eviți grăsimile și carbohidrații, să cauți produse care se potrivesc, să pui accentul pe legume, să eviți gătitul prin prăjire. Excepțiile să fie atât de rare încât să nu devină regulă. Pasul acesta este foarte important ca aport informațional, pentru că o să înveți și trebuie să înveți despre nutriția ta.
Bucuria de a hrăni trupul și sufletul
De ce mănânc – poate ar trebui numit pasul superior, în care vei analiza dacă mănânci pentru plăcerea de a mânca sau pentru energia pe care ți-o va oferi. E un lucru pozitiv, chiar dacă incomplet. Pozitiv pentru că vei înțelege rolul nutriției. Incomplet pentru că nu trebuie să renunți la plăcerea mâncării ce devine o sursă de energie. Ca un exemplu, gândește-te la o cabană de lemn în pădure, acoperită de nămeți de zăpadă, iar înăuntru arde în sobă un foc de lemne.
Liniștea unui cămin primitor
Tu stai în fața șemineului cu picioarele spre foc să simți căldura și cu o cană cu băutură aromată lângă tine. La imaginea asta idilică adaugă și un miros de plăcintă coaptă ce se pregătește în bucătăria cabanei. Se schimbă în bine imaginea? Te ajută mult la crearea unui sistem de amintiri pozitive dacă dezvolți memoria mirosului și a gustului. Să ai amintiri despre mirosuri și gusturi, de fapt. Nu uita că dezvoltarea simțului mirosului este un simț procesat la nivel rațional în lobul central. Singurul simț care este procesat acolo.